vineri, 2 decembrie 2011

Diseminare grant Comenius : EU-HOU: Hands-On Universe,Europe. Bringing frontline interactive astronomy in the classroom - iunie 2011,Paris

Diseminare grant Comenius :
EU-HOU: Hands-On Universe,Europe. Bringing frontline interactive astronomy in the classroom - iunie 2011,Paris

Prof.COCOŞILĂ Claudia-Mariana
Colegiul Naţional”Ioniţă Asan”, Caracal

Parafrazându-l pe profesorul Dumitru C. Eftimescu, fost director al Liceului “Ioniţă Asan” din Caracal, cu ale sale „Impresii de călătorie: Caracal-Cairo” din 1929, încerc să- mi amintesc în octombrie, minunata călătorie petrecută în iunie 2011 la Paris si să-mi exprim, timid, câteva impresii.
De ce octombrie?Pentru că această lună este plină de semnificaţii pentru mine. Este luna in care se serbează „Săptamana Mondială a Spaţiului Cosmic”, lucru petrecut şi la C.N.I.Asan în perioada 4-10 octombire 2011.
Anul 2009 a fost decretat de ONU, la propunera UNESCO, Anul Internaţional al Astronomiei, iar în luna octombire 2009, a fost iniţiat de către NASA si ESA, Concursul Internaţional „Cassini-Scientist for a Day”, la care participă de atunci şi elevi ai C.N.I.Asan, avand ca îndrumator pe doamna profesor Cocoşilă Claudia. În 2009 am avut trei elevi câştigători ai acestui concurs, care au primit câte o diplomă de “Winners” de la NASA. Aceştia au fost Ghimiş Lavinia, Enache Marius şi Câmpian Vlad din clasa a X-a B.
Octombrie este luna in care s-a născut fizicianul Neda Marinescu,fost elev al liceului nostru şi mare personalitate ştiinţifică în Europa interbelică, a cărui memorie am încercat să o cinstim în 2000 la Centenar, în 2001 la prima ediţie a Concursului Neda Marinescu ca o secţiune a ONF, în 2005 la Simpozionul şi Concursul interjudeţean Neda Marinescu sau în câteva articole din revista de fizică Evrika ori din presa locală.
Şi nu în ultimul rând,octombrie are semnificaţii de bun augur pentru familia mea, dar despre asta nu voi scrie acum.
Revenind la călătoria mea din iunie,obţinusem o bursă Comenius în domeniul astrofizicii la Université Pierre et Marie Curie-Sorbonne Universités din Paris şi eram foarte bucuroasă şi totodată îngrijorată de ceea ce urma să mi se întample. Bucuria era mare deoarece nici măcar nu îndrăznisem să visez că voi ajunge vreodată la Paris, având în vedere salariile foarte mici ale intelectualului român din această perioadă bulversantă prin care trece societatea romanească. Eram şi mai bucuroasă însă, pentru că aveam să particip la un training de astrofizică în limba engleză, astrofizica fiind un domeniu foarte modern şi foarte drag mie încă de la lucrarea de licenţă în fizică, intitulată ” Black Holes”. Îngrijorarea mea se datora faptului că nu mai fusesem niciodată singură într-o ţară străină şi mă cam îndoiam de calitatea exprimării mele în limbile engleză şi franceză, după o pauză de treizeci şi ceva de ani. Dar îngrijorarea a fost repede risipită datorită fiicei mele, a catorva prieteni şi a internetului, care m-au ajutat să îmi rezolv rapid problemele de orientare, de cazare şi de obţinere de facilităţi pe mijloacele de transport ori la vizitarea de muzee în oraşul luminilor.
Cursul de formare s-a numit ” EU-HOU: Hands-On Universe,Europe. Bringing frontline interactive astronomy in the classroom” şi a avut ca scop reînnoirea metodelor de predare-învaţare a ştiinţelor cu ajutorul observaţiilor astronomice on-line, ca sursă de motivaţie pentru elevi şi prin utilizarea noilor tehnologii TIC, în special softwerul SalsaJ special creat de programul EU-HOU. La stagiu au participat 26 de profesori de ştiinţe exacte şi informatică din zece ţări: Scoţia, România, Spania, Portugalia, Grecia, Belgia, Suedia,Polonia, Germania şi Bulgaria.S-au legat prietenii şi s-au stabilit colaborări care au permis fiecăruia dintre noi să depaşească barierele lingvistice, să relaţioneze cu ceilalti şi să-şi dezvolte personalitatea.
Organizarea stagiului a fost ireproşabilă din prima până în ultima zi, începand de la cursuri, materiale, sesiuni practice, coffee-break-urile în care ne relaxam si socialiazam cu trainerii şi cursanţii din alte ţări până la vizitele oragnizate pentru noi în diferite instituţii de învaţământ ori seara de socializare oferită de gazde la restaurantul Turnului Eiffel. Aboradarea pedagogică a fost la un nivel înalt, de o mare ţinută academică,toţi trainerii din mai multe ţări fiind doctori în ştiinţe şi adevaraţi profesionişti. Cursul a fost format din trei tipuri de activitati:
- prezentări despre astronomie în general, spectroscopie, cosmologie şi găurile negre, exoplanete si web-site-ul EU-HOU;
-exercitii TIC: măsurarea distanţelor în univers, antimaterie si traiectorii în galaxie, cratere şi ciocniri, detectarea exoplanetelor (metoda tranzitului şi viteza radială) folosind software-ul SalaJ;
-activităţi practice: asamblarea unui galileoscop,construirea unui spectroscop,iniţiere în observările on-line cu telescopul robotic Faulkes,iniţiere în radio observările on-line cu radiotelescopul LERMA(FR) ori cele din America de Sud sau Australia şi accesarea materialelor didactice de pe web-site-ul EU-HOU.
Am ajuns la Paris vineri, 3 iunie şi, bucuroşi că zborul a decurs foarte bine, ne-am cazat (plecasem împreună cu fiica şi soţul meu) în micul apartament închiriat în Caritierul Latin, foarte aproape de Rue-Mouffetard, unde ar fi locuit celebrul D’Artagnan, eroul adolescenţei mele. Strada este neschimbată din secolul al XIV-lea şi e foarte curată si frumoasă, cu clădiri vechi dar bine întreţinute si cu magazine ori bistrouri la parter. Plecând în recunoaştere, am observat că am zece minute de mers pe jos până la UPMC, că Panthéonul este foarte aproape, la cincisprezece minute de mers pe jos şi că biserica românească de la Paris este plină de enoriaşi români.Tot ce văzusem pe hartă foarte îndepărtat mi se părea acum că este foarte apropiat. Am descoperit un oraş viu, frumos, cu oameni foarte civilizaţi şi foarte politicoşi, lipsiţi de curiozitatea maladivă a românului care te fixează cu privirea dacă treci pe la el prin cartier; cu străzi foarte curate şi clădiri cu cinci etaje şi mansardă, foarte frumoase, majoritatea vechi de peste două - trei sute de ani dar atât de moderne în interior şi de bine întreţinute în exterior. Muzeele, monumentele, palatele, picturile, sculpturile dar mai ales parcurile din Paris m-au fermecat. Pomii cu coroanele tunse în formă de paralelipiped ori de con de pe Champs-Élysées ori din grădinile Muzeului Louvre ori Versailles sunt de o frumuseţe de nedescris. Plimbându-ne cu bateau-buss-ul, am putut admira splendidele palate de pe cheiurile Senei şi am putut vizita catedrala Notre Dame, Muzeul Luvru ori Turnul Eiffel. Mi se părea că trăiesc într-un basm cu atâtea lucruri frumoase în jurul meu, lucruri despre care citisem sau învaţasem în copilarie la orele de arte plastice.
O semnificaţie deosebită pentru fizicianul din mine, a fost să văd metrul etalon, pendului lui Foucault din Panthéon, casa lui Ampère,ori să fac observaţii din turnul astronomic al Sorbonei,una dintre cele mai vechi universităţi din lume. Am reuşit să îmi fac puţin timp şi pentru a depista locul unde a lucrat Neda Mrinescu: 11 Rue Pierre Curie - Paris 5, adresă luată de pe antetul unei scrisori trimise de Neda familiei sale din ţară. Strada respectivă se numeşte acum Pierre şi Marie-Curie iar la numarul 11 este Institului Henri Poincaré unde am găsit una din lucrările fizicianului. Am fost foarte bucuroasă să fac acestă documentare chiar în locul prin care a trecut şi Neda Marinescu.
Trezirea din basm a fost dată de şocul reîntoarcerii acasă, cu toate neajunsurile societăţii româneşti şi lipsa de civilizaţie a unor locuitori, începând cu nerespectarea rândului la chek-out si la bagaje ori cu taximetriştii incisivi şi vulgari de la aeroport sau cu mizeria de pe şoselele şi căile ferate din ţară.
Gradul înalt de civilizaţie, frumuseţea locurilor, curăţenia exemplară întalnită la tot pasul, respectul pentru trecut, cultură si artă dar şi pentru lege, om şi natură, precum si politeţea excesivă dar atât de firească a locuitorilor Parisului sunt un exemplu de foarte bune practici în care valorile universale ale omenirii sunt preţuite. Sper ca lucrurile foarte bune întâmplate şi observate în timpul stagiului să fie aplicate şi la noi în comunitate. Sunt foarte mulţumită de mica mea aventură prariziană şi dacă o vrea Dumnezeu, mă voi întoarce la Paris cu mare drag.